Periodizare
– dezvoltarea artelor în Franța, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost influențată de Revoluțiile din anul 1848.
-intelectualii și artiștii au luptat împotriva conservatorismului și a rutinei, militând pentru ideile liberale
-în toate domeniile artei, se va încerca depășirea perioadei romantice, în care arta era considerată ca fiind suprasaturată de excese
– noile tendințe au dus la afirmarea unor noi curente artistice: impresionismul în pictură și muzică; parnasianismul, naturalismul și simbolismul în literatură.
Curentul artistic – Impresionismul
În pictură, un grup de artiști și-au orientat activitatea creatoare spre compoziția liberă, spre oamenii contemporani, natură, armonia culorilor și a luminii. Dintre aceștia îi menționăm pe: E. Manet, C. Monet, A. Renoir, P. Cezanne. Aceștia erau reuniți în Societatea anonimă.
În anul 1874 au deschis prima lor expoziție, eveniment important ce a dus la nașterea impresionismului în pictură. Celebrul tablou al lui Claude Monet intitulat Impressionism, soleil levant (Impresie, soare răsărind) a atras atenția unui jurnalist. Louis Leroy i-a etichetat ironic pe acești pictori din grup, numindu-i „impresioniști”. Această aluzie la noutatea și ineditul din tablourile lor au dat naștere curentului artistic Impresionism.
Acest curent a apropiat arta de natură, considerând că este o sursă inepuizabilă de inspirație: peisaje, reflexele apei mișcătoare, nuanțele luminii, a umbrelor, vânt, ceață, cer, nori).
Claude Debussy
(1862 – 1918)
– compozitor de origine franceză
-a făcut cursuri de pianu cu profesorul Marie Maute de Fleurville, soția poetului simbolist Paul Verlaine
-a studiat la Conservatorul din Paris, începând din anul 1872, pe când avea doar 10 ani
-în anul 1880 a participat la cursurile de compoziție susținute de Ernest Guiraud
-în 1884 a obținut premiul Prix de Rome pentru compoziție cu lucrarea L’enfant prodigue
– obține astfel o bursă de studiu la Academia de Arte frumoase de la Villa de Medici în Roma, pe parcursul a trei ani
-începând din 1880, în periaoada verii, a predat lecții de pian copiilor d-nei Nadejda von Meck, susținătorea compozitorului P. I. Ceaikovski.
– a fost căsătorit, dar apoi și-a părăsit soția, având o relație cu Emma Bardac. Cu aceasta a avut o fiică, pe care a numit-o Claude-Emma
Claude Debussy-limbaj
– compozitorul consideră natura sursă inepuizabilă de inspirație, considerând și omul ca făcând parte din peisaj.
-utilizează diverse înlănțuiri acordice, combinații mixte cu succesiuni de septime și none nerezolvate, structuri hexatonale, structuri de cvarte și cvinte în mers paralel
– armonia este elementul principal în discursul său muzical, iar melodia este pe plan secund, ca element decorativ
– ritmul este tratat de acesta printr-o mare varietate de formule, suprapunând pe verticală chiar și șapte formule metrice (ex. schița simfonică Din zori până-n amiază pe mare)
– timbrul instrumentului este considerat culoarea prin care acesta vizualizează imaginile. În orchestra sa, rolul principal îl au instrumentele de suflat, urmate fiind de partida corzilor în plan secund, printr-o divizare amplă ce creează un fundal sonor impresionant.
Creația
+Lucrări pentru pian
Petite Suite pentru pian la patru mâini, Arabesques,
Suite bergamasque,
Estampe,
Masques
Children’s Corner,
Images
+Muzică de cameră
Sonate pour violoncelle et piano, Sonate pour flûte, alto et harpe, Sonate pour violon et piano
+Lucrări simfonice
Prélude à l’après-midi d’un faune
Nocturnes,
La Mer
+Muzică de balet
Jeux,
La Boîte à joujoux
+Lucrări lirice
L’Enfant prodigue,
Pelléas et Mélisande,
+Melodii
Cinq poèmes de Baudelaire,
Fêtes galantes după Verlaine,
Trois mélodies după Verlaine,
Trois chansons de Charles d’Orléans,
Trois poèmes de Stéphane Mallarmé
Cuvintele lui Debussy
+„Frumusețea trebuie să vorbească simțurilor, trebuie să ne ofere o plăcere imediată, trebuie să ne impresioneze sau să se strecoare în noi fără niciun efort din partea noastră.” (https://www.ziarulmetropolis.ro/debussy-impresionistul-inspirat-de-pictura-femei-si-muzica-javaneza-care-a-cumparat-carbuni-cu-o-compozitie/)
Maurice Ravel
(1875 – 1937)
-compozitor de origine franceză și pianist remarcabil
-a studiat pianul începând cu vârsta de șapte ani
-a luat lecții de armonie, contrapunct și compoziție cu Charles-Rene, un elev de-al lui Leo Delibes, important compozitor francez
-a studiat la Conservatorul din Paris cu profesori de pian celebrii precum: Eugene Anthiome și Charles-Wilfried de Beriot
-l-a avut profesor de compoziție și pe Gabriel Faure, de asemenea un compozitor francez important, care a apreciat calitățile muzicale ale acestuia în domeniul creației muzicale
-nu a fost căsătorit niciodată
-în anul 1901a obținut Premiul al II-lea la prestigiosul concurs de compoziție Prix de Rome, după mai multe încercări
-în anul 1928 a obținut diploma de Doctor în muzică, la Oxford
-este importantă legătura de prietenie, dar și profesional-muzicală a acestuia cu C. Debussy
Maurice Ravel – limbaj
– prin creația sa, realizează legătura dintre impresionism și neoclasicism, fiind primul neoclasic francez
– în creația sa se poate observa întoarcerea muzicii franceze la tradiția clarității și echilibrului clasic
-originalitatea stilului său constă în trei trăsături importante: accentul spaniol, sensul feeriei, umorul fin.
-melodia reprezintă mijlocul de comunicare principal, aceasta fiind pregnantă, cu un contur precis, de structură diatonică desprinsă din formațiuni modale.
-manifestă preferință pentru modul de re (ex. Menuet antic, Daphnis și Cloe, Sonată pentru vioară și violoncel), dar și modul de mi, specific muzicii spaniole (ex. Habanera, Rapsodia spaniolă, Ora spaniolă)
-utilizează acorduri de septime și none, numeroase pedale interioare, apogiaturi superioare și inferioare nerezolvate, acord de cvintă mărită
-ritmul este prezent într-o mare varietate de formule, inspirate din dansuri, limbajul vorbit și jazz
-muzica lui Ravel este o „ghirlandă de dansuri”, în creația sa utilizând: menuetul, pavana, passacaglia, valsul, habanera, boleroul și altele.
– în orchestrație folosește și instrumente mai deosebite precum: flautul în sol, flautul cu culisă, eolifona, pianul lutheal (Copilul și vrăjitoriile), saxofonul
– este cunoscut datorită lucrării „Bolero”, compuse de acesta, dar și pentru aranjamentul orchestral realizat pentru suita pentru pian „Tablouri dintr-o expoziție” de M. Mussorgski
Creația
+Sonate:
Sonata pentru vioară și pian
Sonata pentru vioară și violoncel,
Sonata pentru vioară și orchestra
Rapsodia „Tzigane”
+Concerte instrumentale:
Concert pentru pian și orchestră în Re major, pentru mâna stângă.
Concert pentru pian și orchestră în Sol major
+Lucrări pentru pian
Sérénade grotesque,
Menuet antique,
Pavane pour une infante défunte
Jeux d’eau
Miroirs ,
Ma Mère l’Oye ,
Valses nobles et sentimentales,
Le Tombeau de Couperin
+Lucrări pentru orchestră
Rapsodie espagnole
La Vals,
Tzigane
Bolero
+Muzică de cameră
Cvartetul de coarde în fa major,
Introducere și alegro pentru harpa
Trio pentru pian, vioară și violoncel
Sonate pentru vioară și violoncel
Sonate pentru vioară și pian
+Balete
Daphnis și Chloe
Bolero
Valsul
+Cantate
Myrrha
Alcyone
Alyssa
+Opere
L’Heure espagnole
Copilul și vrăjitoriile
Cuvintele lui Ravel
+„Ca să îți dezvolți măiestria trebuie să înveți de la alții, ai nevoie de un model sau o sursă de inspirație.”
(https://www.ziarulmetropolis.ro/maurice-ravel-dandy-impresionist-genialul-creator-al-bolero-ului/)
Bibliografie
+Chelaru, Carmen, Cui i-e frică de istoria muzicii?!, Editura Muzicală, București, 2020
+Ștefănescu, Ioana, O istorie a muzicii universale, Vol. IV, Editura Muzicală Grafoart, București, 2018
+https://www.britannica.com/biography/Maurice-Ravel
+https://www.ziarulmetropolis.ro/maurice-ravel-dandy-impresionist-genialul-creator-al-bolero-ului