(1809, Hamburg, Germania-1847, Leipzig, Germania)
•Compozitor și dirijor de origine germană din perioada Romantismului muzical
•A înființat Conservatorul din Leipzig, alături de compozitorul Robert Schumann
•Celebru pentru Uvertura „Visul unei nopți de vară”, inspirat de lucrarea cu același nume de William Shakespeare
Viața și activitatea
•A început studiul pianului cu mama sa, la vârsta de 6 ani, continuând apoi cu Marie Bigot, în Paris
•În 1817 va urma cursuri de compoziție cu C. Friedrich Zelter, în Berlin, acesta fiind un important compozitor și dirijor
•În 1821 Mendelssohn a fost în Weimar, unde l-a întâlnit pe marele poet J.W. von Goethe, aceștia având o legătură de prietenie
•În 1824 va lua lecții de vioară cu Eduard Reitz
•A compus două lucrări importante: Octetul de coarde În Mib major pentru dublu cvartet de coarde (1825) și uvertura „Visul unei nopți de vară” (1826)
•În 1835 va fi director muzical al Orchestrei Ghewandhaus din Leipzig
•Compune Simfonia nr.3 „Scoțiana” și o dedică Reginei Victoria
•Are o activitate concertistică și dirijorală intensă. A dirijat lucrarea „Matthew Passion” de J. S. Bach, la Berlin, valorificând creația acestuia.
Creația (selecție)
•Cvartete
Cvartet pentru pian, nr. 1, în do minor (1822)
Cvartet pentru pian, nr. 2, în fa minor (1823)
Cvartet pentru pian, nr. 3, în si bemol minor (1824-1825)
Cvartetul de coarde nr. 1, în mi bemol major (1829)
Cvartetul de coarde nr. 2, în la minor (1827)
Cvintet de coarde, nr. 1, în la major (1826/32)
Octet de coarde, în mi bemol major, pentru dublu cvartet de coarde (1825)
•Sonate
Sonata pentru vioară și pian, nr. 1, în fa minor (1825)
Sonata pentru pian, nr. 1, în mi major (1826)
Pièces caractéristiques pentru pian (1827)
•Lieduri
12 Cântece pentru voce și pian (1824/28)
12 Lieduri pentru voce și pian (1829/30)
Șase cântece pentru voce și pian (1830/34)
Șase lieduri pentru voci mixte, a cappella (1834/38)
•Simfonii
Simfonia nr. 1, in do minor (1824)
Rondo capriccioso, în mi major, pentru pian (1824)
Fantezia pe cântecul irlandez The Last Rose of Summer, în mi major, pentru pian (1827)
(3) Fantezii sau capricii pentru pian (1829)
Variations concertantes, în re major, pentru violoncel și pian (1829)
„Simfonia scoțiana”, nr.3, la minor (1841/42)
„Simfonia italiană” nr. 4 în La major (1833)
•Uverturi
Uvertura „Visul unei nopți de vară”, în mi major (1826)
Uvertura „Hebridele”, în si minor (1830/32; cunoscută și cu titlul „Grota lui Fingal”)
Uvertura în re major Meeresstille und glückliche Fahrt („Calmul mării și călătorie fericită”), după Goethe (1828)
Uvertura în fa major, Das Märchen von der schönen Melusine [„Povestea frumoasei Melusine”] (1833)
Muzică de scenă la „Visul unei nopți de vară” de Shakespeare (1842)
•- Scherzo
•- Notturno
•- Marș nupțial
•Concerte
Capriccio brilliant, în si minor, pentru pian și orchestră (1832)
Concert pentru pian, nr.1, în sol minor (1831)
Fantezia în fa diez minor, pentru pian (Sonate écossaise)
Rondo brilliant, în mi bemol major, pentru pian și orchestră (1834)
Piano Concerto No.2 in D minor (1837)
Concertul pentru vioară, în mi minor (1838/1844)
•Lucrări pentri pian
„Cântece fără cuvinte” pentru pian, caietul I (1829/30)
„Cântece fără cuvinte”, pentru pian, Caietul II (1833/34)
„Cântece fără cuvinte” pentru pian, caietul III (1836/37)
„Cântece fără cuvinte” pentru pian, caietul IV (1839/41)
„Cântece fără cuvinte” pentru pian, caietul V (1842/44)
„Cântece fără cuvinte” pentru pian, caietul VI (1843/45)
•Lucrări vocal-simfonice
oratoriul „Sfântul Paul”, pentru cor și orchestră (1836)
Psalm CXIV (“When Israel out of Egypt came”) for double choir and orchestra (1839)
Lobgesang [„Imn de laudă”], cantată simfonică pe texte din Biblie, pentru soliști, cor și orchestră (1840; denumită postum Simfonia nr. 2, în si bemol major)
oratoriul Elijah pentru cor și orchestră (1846)
Uvertura „Visul unei nopți de vară”, op. 21, Mi major (1826)
•Uvertura a fost compusă de F. Mendelssohn-Bartholdy la vârsta de 17 ani. Inițial pentru două piane, lucrarea a fost apoi orchestrată în anul 1826. În cele din urmă, aceasta a fost inclusă într-o lucrare mai complexă, ca muzică de scenă (1842), alcătuită din 12 numere. Aceasta a fost compusă ca fundal sonor pentru piesa lui W. Shakespeare cu același titlu.
•Lucrarea are ca și componență orchestrală: 2 flaute, 2 oboaie, 2 clarinete, 2 fagoturi, 2 corni, 2 trompete, oficleid, timpane și coarde.
•Uvertura creează o ambianță romantică și este compusă în formă de sonată. Astfel, expoziția debutează cu 4 acorduri susținute de instrumentele de suflat din lemn și corni, în piano. Acestea se continuă cu tema principală interpretată de viorile prime divizate, prin conducere în terțe, în staccato și pp. Tema secundară va fi interpretată în ff, prin conducere în octave de viorile prime și secunde divizate.
Ce este oficleidul?
•Acesta este „instrument aerofon metalic, cu ambușură și clape, inventat la începutul secolului XIX de Jean Aste. Tipul bas a fost utilizat de Wagner (Rienzi), F. Mendelssohn-Bartholdy (Visul unei nopți de vară) și de alți compozitori.” (Dicționar de termeni muzicali, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 346)
Ce este uvertura?
•Uvertura este o lucrare pentru orchestră, având funcție introductivă, de introducere în atmosfera compoziției, pentru o lucrare scenică.
•În cazul uverturii de concert tipic romantice, F. Mendelssohn – Bartholdy este considerat ca fiind primul compozitor important al acestora. În creația lui se remarcă uverturile: Hebridele (1830), Povestea frumoasei Melusine (1833), Visul unei nopți de vară .
•Dintre particularitățile uverturii de concert se remarcă faptul că: este scrisă într-o singură mișcare; are un program ce este uneori precizat în titlu; neavând dezvoltări dramatice ample, are o durată mai mică decât poemul simfonic; poate avea forme precise ori libere.
Citate celebre
•Oamenii se plâng adesea că muzica este prea ambiguă, că ceea ce ar trebui să gândească atunci când o ascultă este foarte neclar, deşi toată lumea înţelege cuvintele. Cu mine se întâmplă exact pe dos… Gândurile transmise de muzica pe care o iubesc nu sunt atât de neclare încât să nu poată fi exprimate în cuvinte, ci dimpotrivă, prea definte.”
(http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Felix+Mendelssohn+Bartholdy)
Bibliografie
•Chelaru, Carmen, Cui i-e frică de istoria muzicii?!, Editura Muzicală, București, 2020
•Ștefănescu, Ioana, O istorie a muzicii universale, Vol. IV, Editura Muzicală Grafoart, București, 2018